Nunta evreilor este plina de ritualuri, ele semnificand importanta iubirii dintre soti, obligatiile dintre acestia si obligatia lor fata de societate.

Casatoria debuteaza cu logodna, care presupune semnarea conditiilor tehnoyi’m de catre soti. Acordul  tehnoyi’m prevede diverse obligatii si drepturi de care sotii trebuie sa tina cont, printre care si valoarea amenzii sau pedeapsa asupra careia s-a acordat, in cazul in care logodna este rupta. Aceasta ceremonie poarta numele de Kahbahlas kinyan, la finalul ei spargandu-se o farfurie pentru a aduce noroc noului cuplu.

Pentru a respecta traditia, viitorul cuplu se desparte pentru cateva zile inainte de marele eveniment, pentru ca fiecare sa stea alaturi de familie, in timpul ramas in calitate de burlaci. In aceasta perioada are loc Shabbatul dinaintea nuntii, cand mirii sunt celebrati, in cadrul petrecerilor numite Kabbalat Panim, primind urari de fericire, bunastare si fertilitate. Ei sunt considerati regi, drept urmare in cadrul petrecerilor vor sta pe un tron, oaspetii cantand si dansand in jurul lor, iar cand vor iesi in public vor avea escorta personala.

Inaintea ceremoniei de nunta (Chupah), mirele insotit de familie si prieteni intra in camera viitoarei sotii pentru a-i acoperi acesteia chipul cu un voal. Aceasta ceremonie se numeste „Badeken” si simbolizeaza puritatea dragostei, faptul ca aceasta nu se limiteaza la aspectul fizic. Totodata, ritualul reprezinta si faptul ca din acel moment mirele va fi cel care o va proteja mereu pe mireasa sa iar aceasta va trece la statutul de femeie maritata, devenind inabordabila pentru ceilalti barbati.

Ceremonia Chupah are loc, de cele mai multe ori, sub cerul liber, amintind de ceremonia lui Abraham cu Samanta, cand Dumnezeu l-a binecuvantat spunandu-i ca ii doreste ca sotia lui sa fie la fel de numeroasa ca stelele. Ceremonia are loc sub un baldachin alb, care reprezinta casa mirilor, iar acestia ajung aici insotiti de membrii familiei, care poarta in maini lumanari aprinse. Mireasa il va inconjura pe mire de sapte ori, dupa cum lumea a fost creata in 7 zile, rabinul sau un membru de onoare al familei va recita pasaje din “Cele 7 binecuvantari” a lui Sheva Brachot iar dupa fiecare binecuvantare, mirele va lua o inghititura de vin. Dupa recitarea binecuvantarilor, cu piciorul drept, mirele sparge cupa din care a baut vin, gest ce simbolizeaza distrugerea Templului Sfant din Ierusalim. In cadrul acestei ceremonii se semneaza certificatul de casatorie (Ketubah), in prezenta a doi martori si mirele pune inelul pe degetul miresei, rostind: „Ma cunun cu tine prin acest inel, dupa legile lui Moise si ale poporului evreu”. Inelul va fi din aur, fara pietre pretioase sau gravari, asa cum va fi casatoria: pura si modesta.

Petrecerea de nunta incepe cu servirea unei paini traditionale, impletite, iar primul fel de mancare, Sutlach, este o budica din orez dulce cu lapte de cocos, miere si migdale, toate simboluri ale unei vieti dulci si prospere. Bineinteles ca se servesc apoi alte mancaruri traditionale, de obicei din pui si peste, simboluri ale fertilitatii. Pe langa mancare, o alta cutuma evreiasca este dansul “Hora”, cand mirii, asezati pe scaune, sunt ridicati pe ritmuri de dans deasupra tuturor, si dansul Krenzel, dedicat parintilor mirilor care sunt asezati  pe scaune, in mijlocul ringului de dans, in timp ce invitatii danseaza in jur, sarutandu-i atunci cand trec prin fata lor.

Petrecerea se incheie cu Birkat Hamazon, binecuvantarea data dupa ospat cand se citesc rugaciuni, in timp ce mirii inchina doua pahare de vin, care sunt ulterior turnate intr-unul, simbolizand crearea unei vieti impreuna intr-un nou mariaj.

Dupa incheierea petrecerii mirii se retrag in camera lor, urmand sa petreaca prima lor noapte in calitate de sot si sotie (Yichud). In urmatoarele sapte zile, saptamana Sheva Brachot, prietenii si familia noului cuplu vor da mai multe petreceri in cinstea acestora, la finalul carora se vor rosti binecuvantari pentru tinerii casatoriti.