Anul Nou este prilej de sarbatoare pentru toate popoarele lumii. Marcheaza sfarsitul unei perioade si inceputul alteia, care se vrea a fi mai prospera, mai buna. Fiecare popor insa, sarbatoreste in stilul propriu aceasta trecere.

In Europa majoritatea tarilor sarbatoresc trecerea in noul an la data de 31 decembrie, putine fiind tarile care se ghideaza dupa calendarul iulian, sarbatorind Anul Nou pe 13 ianuarie.

In estul Europei noaptea de anul nou este cunoscuta si ca Sarbatoarea Sf. Vasile, care s-ar fi luptat cu un dragon pe care a reusit sa il intemniteze pentru a nu face rau intregii lumi. In Grecia se spune ca Sf. Vasile era Episcop in Cezareea cand Prefectul de Capadocia si-a manifestat intentia de a prada orasul. Pentru a evita acest lucru, el a adunat bijuterii de la localnici pentru a-l plati pe prefect. Acesta insa a renuntat la planul sau iar Sf. Vasile a ramas cu bijuteriile pe care nu mai stia cum sa le inapoieze intrucat nu mai tinea minte ce a luat de la fiecare localnic. Drept urmare, a facut niste placinte in care a pus cate o bijuterie si fiecare localnic a primit cate ceva. De aici obiceiul grecesc de a prepara dulciuri in care pun diverse bijuterii pentru seara de Anul Nou.

In Austria de Anul Nou e sarbatorit si Sfantul Silvestru, sau mai exact Papa care se numea Silvestru si care l-a capturat pe balaurul Leviathan, cel care vroia sa inghita universul. Pentru a rememora luptele duse de Silvestru, oamenii se imbraca in costume neobisnuite. Tot in Austria dar si in Germania, pentru a afla ce le rezerva noul an oamenii toarna putin metal topit intr-un pahar cu apa rece. Daca metalul ia forma unei sfere, va fi un an imbelsugat, daca ia forma unei ancore, va fi un an greu, iar daca formeaza o cruce, se prevesteste moartea cuiva.

In Olanda data de 31, “Oudejaarsdag”, este ziua in care se ard brazii de Craciun pentru a fi alungate spiritele rele iar pentru a sarbatorii alungarea acestora, se aprind artificii pe tot parcursul zilei. De fapt 31 decembrie este singura zi din an in care artificiile sunt autorizate.

In Belgia pe 1 ianuarie se mananca in familie “choucroute” (un fel de varza murata cu carnati), fiecare persoana avand sub farfurie o moneda pentru a avea bani tot anul.

In Marea Britanie prima persoana care iti intra in casa pe 1 ianuarie trebuie sa fie neaparat barbat pentru ca femeile aduc ghinion in anul ce urmeaza.

In Scotia de ,,Hogmanay” se aprind crengute de ienupar pentru a fi alungati germenii oricaror boli. Tot aici in unele zone se aprind bulgari de smoala pentru a arde anul vechi si a permite anului nou sa vina.

In Spania la miezul noptii fiecare persoana trebuie sa aiba in fata 12 boabe de struguri. La fiecare bataie a ceasului spaniolii isi pun o dorinta si mananca cate un bob de strugure. Si in Portugalia exista o astfel de traditie, doar ca strugurii au fost inlocuiti cu smochine.

In Italia de “Capodanno” trebuie sa se manance bine iar mesele vor fi incarcate cu fel si fel de bucate pentru ca si anul ce urmeaza sa fie unul la fel de imbelsugat. In sudul tarii, in zona Napoli, exista obiceiul de a arunca pe fereasta lucrurile vechi pentru a face loc unora noi in anul ce urmeaza.

Pe continentul american traditiile nu sunt foarte diferite fata de Europa. Daca in SUA probabil cel mai renumit eveniment de Anul Nou este coborarea imensei mingi stralucitoare in Times Square din New York, in restul statelor de pe continent, in special in cele latine, oamenii obisnuiesc sa confectioneze papusi din carpe sau din hartie pe care le ard in strada pentru a sublinia ideea de distrugere a trecutului pentru a face loc prezentului. Tot aici culorile purtate in noaptea dintre ani au semnificatii aparte, de exemplu rosu aduce noroc in dragoste iar galben aduce noroc pe partea financiara. Asadar majoritatea oamenilor poarta una din cele doua culori pentru a avea un an nou asa cum isi doresc.

In tarile din Asia Anul Nou se sarbatoreste la date diferite de la tara la tara. In Japonia “Oshogatsu” se sarbatoreste pe 31 decembrie fiind una dintre cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. Japonezii incep petrecerile, asa numitele “Bonekai”, de la inceputul lunii decembrie, pentru a astepta noul an cu veselie si cu sufletul deschis. La miezul noptii, pe data de 31 decembrie, in templele budiste se bate gongul de 108 ori pentru a inlatura cele 108 slabiciuni umane si a purifica sufletele. Dupa incetarea batailor toata lumea incepe sa rada, pentru a alunga spiritele rele, si serveste un pahar de sake. Pe data de 1 ianuarie fiecare copil primeste “otoshidamas” – mici cadouri cu bani inauntru.

In China noul an este sarbatorit in prima zi a calendarului chinezesc, de obicei la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie. Acum casele chinezilor sunt curate si decorate pentru ca zeul Tsao-Chun, care vegheaza asupra treburilor casnice, sa fie multumit si sa ii spuna doar cuvinte de bine despre fiecare membru al casei Imparatului de Jad. Strazile sunt pline de artificii pentru a alunga spiritele rele si pentru a anunta venirea anului nou.

In Vietnam intrarea intr-un nou an sau “Giao Thua” are o semnificatie speciala. Se spune ca in Rai exista 12 divinitati care au grija de tot ceea ce se intampla pe pamant iar la inceputul fiecarui an o divinitate devine responsabila pentru anul ce urmeaza. Divinitatea responsabila pentru anul precedent se ridica la cer si acolo va povesti despre fiecare pamantean. Spiritul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau.

In Thailanda “Songkran” sau Anul Nou este sarbatorit intre 13 si 15 aprilie si celebrarea dureaza trei zile. Thailandezii spun ca pentru noroc in noul an e necesar sa-ti vizitezi rudele mai in varsta si, totodata, ei sunt de parere ca daca anul precedent a fost unul rau cu siguranta anul ce urmeaza va fi unul bun, plin de noroc.

In tarile islamice Anul Nou este calculat in functie de calendarul islamic, fiind comemorata acum si Hajira sau migratia lui Mahomed in orasul Medina.