Cea mai cunoscuta bautura energizanta din zilele noastre a fost descoperita in jurul anului 850 d.Hr., pe teritoriul Ethiopiei de azi. Khalid, un pastor de capre, a observat ca atunci cand caprele lui mancau niste boabe rosiatice ale unui arbust care crestea in zona aveau mai multa energie. Pentru a se convinge de efectul boabelor le-a incercat chiar si el, demonstrandu-si astfel ca boabele aveau intr-adevar o putere energizanta. Khalid le-a povestit unor calugari despre descoperirea sa insa acestia au respins introducerea boabelor in alimentatie, aruncandu-le in foc. Mirosul degajat de acestea a fost insa atat de puternic, incat pentru a scapa de el unul dintre calugari a luat boabele din foc si le-a pus intr-o cana cu apa fierbinte. Licoarea obtinuta a fost gustata de calugari, care au descoperit ca folosindu-se de ea isi pot prelungi orele de rugaciune. Bautura a fost numita qahwa, cuvand care in araba inseamna revigorant.

O alta legenda spune ca de fapt cafeaua ar fi fost descoperita de Omar, un sheikh yemenit care a fost izgonit de tribul sau in desert. Pentru a supravietui, acesta a incercat sa manance fructele arbustului de cafea insa boabele rosii erau foarte amare, astfel ca acesta s-a gandit sa le prajeasca si apoi sa le fiarba, pentru a scapa de gustul amar. Ceea ce a obtinut insa a fost o bautura parfumata, usor amara, care l-a mentinut in viata. Povestea a ajuns in orasul sfant al musulmanilor, Mecca, situat aproape de zona in care s-a refugiat Omar, urmand ca toti musulmanii sa creada ca boabele care l-au tinut in viata pe yemenit sunt un semn divin.

Bautura a patruns usor in tarile arabe din jurul Ethiopiei, locuitorii de aici numind-o “vinul arabiei”. In scurt timp, mai exact in anul 1615, aceasta ajunge si in Venetia. O parte dintre italieni, cu precadere cei foarte religiosi, nu au fost de acord cu consumul aceste bauturi care confera puteri demonice, astfel ca i-au cerut papei Clemet al VII-lea sa interzica consumul cafelei. Papa a conchis insa ca bautura este foarte placuta la gust si ca ar fi pacat ca credinciosi sa nu-i simta aroma.

Si guvernatorul Meccai, Khair Beg, a incercat sa opreasca consumul de cafea, numind-o la randul sau demonica, din teama ca sub influenta acesteia supusii sai s-ar putea rascula impotriva sa. Sultanul nu a fost insa de acord, ba chiar a poruncit taierea capului lui Khair.

Prima cafenea, Kiva Han, a fost deschisa in 1475 la Constantinopol urmand ca apoi Italia sa deschida altele si usor conceptul de cafenea sa patrunda in intreaga Europa, de unde arbustii de cafea au fost exportati in Martinica, una dintre coloniile franceze din Caraibe si apoi in Brazilia, unde pamantul s-a dovedit propice pentru cultivarea plantei. In Brazilia a ajuns prin intermediul sotiei guvernatorului francez din Guyana, care avea o legatura extraconjugala cu colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta, caruia ii trimitea buchete de flori care ascundeau lastari de arbore de cafea.

A inceput astfel cultivarea cafelei in scopuri comerciale si pe cale de consecinta au fost descoperite mai multe soiuri, cu caracteristici diferite. Cu toate acestea insa, exista doar doua tipuri dominante: cafea arabica si cafea canefora sau robusta.

Cafeaua arabica este originara din Ethiopia si numara aproximativ 200 de specii care se cultiva pe platouri acide, la altitudini variind intre 600-2000 m. Arbustul atinge inaltimea de 5-6 m, iar durata de coacere a boabelor este de 6-9 luni. Frunzele arborelui au culoarea verde inchis, sunt ascutite si usor ondulate la margini. Florile sunt albe, au forma stelata si apar la baza frunzelor, inflorind la mijlocul verii si raspandind un miros asemanator cu cel al iasomiei. Din aceste flori apar fructele, de marimea unor visine, care la maturitate au culoarea rosu stacojiu. Acestea contin de regula doua seminte, respectiv boabele de cafea. Concentratia de cofeina a fiecarui bob este de 0,8-1,4 %. Arabica se caracterizeaza printr-un gust aromat si un continut scazut de cofeina. Este cultivata in America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania si Etiopia.

Cafeaua canefora a fost descoperita in sec. al XIX-lea in Zair din bazinul Congo si numara aproximativ 50 de specii, dintre care doar 5 sunt comestibile. Arbustul creste in padurile tropicale din Africa, are o inaltime de aproximativ 10 m si o rezistenta sporita fata de arabica atat la conditiile climatice cat si la boli sau daunatori. Durata de coacere a boabelor este de pana la 11 luni iar acestea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu-galbuie. Cafeaua canefora este mai putin aromata decat arabica insa continutul de cafeina este mai ridicat, de aproximativ 1.7-4.0 %. Este cultivata intens in Africa, India si Indonezia. Din productia totala arabica ocupa 75% iar cea robusta 25%.

Prelucrarea boabelor este un proces in continua perfectionare, pentru a se ajunge la arome noi. In prima faza, boabele sunt prelucrate la rece sau la cald, in mediu uscat sau umed, uneori chiar si sub jet de aburi, urmand ca acestea sa fie prajite si apoi macinate. In procesul macinarii se ia in calcul si modalitatea de preparare a bauturii. Astfel, cafeaua preparata la cafetiera trebuie macinata mai mare pentru ca timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute iar cafeaua preparata la expresor trebuie macinata mai fin pentru ca timpul de contact dintre aceasta si apa este de aproximativ 20 de secunde. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere, la aproximativ 96°C. Deasemenea, pentru a nu-si pierde aroma, se recomanda ca macinarea boabelor de cafea sa se faca inainte de prepararea cafelei.

Astazi cafeaua este preparata in combinatie cu lapte, frisca, lichior sau alte produse. In acest fel au aparut Cappuccino, numit astfel dupa asemanarea culorii cu robele calugarilor din ordinul Capuchin, care contine o parte de cafea, una de lapte fierbinte si una de spuma de lapte; Latte, preparat din o parte de cafea si doua parti de lapte fierbinte; Cafe au lait, preparat din o parte de cafea si una de lapte caldut; Macchiato, o cafea mica cu spuma de lapte; Mocha, preparata din un shot de espresso cu putina cacao amestecata cu lapte fierbinte sau cu ciocolata in loc de cacao; Irish coffe care contine doua parti de cafea, una de irish whiskey si una de spuma de lapte si multe alte combinatii.

Probabil datorita acestor combinatii si mai ales datorita adaosului de zahar, cafeaua s-a transformat in timp intr-un produs nesanatos, asa cum multi o numesc. Cu toate acestea insa, s-a demonstrat stiintific ca aceasta bautura are un continut bogat in antioxidanti, compusi naturali care au puterea de a neutraliza moleculele de oxigen instabile, protejand celulele organismului de distrugerea oxidativa si contribuind la distrugerea radicalilor liberi. Pe langa aceste efecte, cafeaua are un rol important asupra capacitatii de concentrare mentala reducand oboseala, contribuind la performanta in diferite activitati intelectuale si a starii de alerta prin cresterea timpului de reactie.

Tara cu cea mai mare productie de cafea este Brazilia, urmata de Vietnam, Columbia, Indonezia si Mexic. Multe alte tari produc cafea insa in cantitati mai mici. Dupa industria petroliera, industria de cafea ocupa locul doi mondial ca importanta economica.